Grădinăritul la români are o istorie recentă, iar ea este strâns legată de emigranţii bulgari care s-au stabilit în Ţara Românească în ultimele secole unde s-au declarat sârbi.
Buzoienii sunt printre cei mai iscusiţi grădinari şi multe pieţe din ţară sunt aprovizionate de legumicultorii care deţin terenuri la marginea municipiului Buzău dar şi în comunele aflate în vecinătatea acestuia. Ceapa de apă, varza de Buzău, tomatele din această zonă sunt printre cele mai gustoase legume, apreciate pentru aromă, consistenţă, rezistenţa în timp.
Mulţi nu ştiu însă că priceperea legumicultorilor buzoieni se datorează comunităţii de bulgari, renumiţi cultivatori de legume, care s-au stabilit în toată Ţara Românească, după 1700. Ei au început să îşi părăsească locurile de baştină, după ce otomanii au transformat meleagurile de la sud de Dunăre în paşalâc şi au început influenţele religiei musulmane în Balcani. Refugiaţii bulgari au ales să meargă în nord, spre valahii creştin-ortodocşi, astfel că s-au stabilit pe terenuri din Giurgiu, Dâmboviţa, până la Constanţa.
”Migraţia lor a fost în mai multe rânduri. Paul de Alep, când a trecut pe aici, la 1653 – 1657, scria că atunci când a ajuns la Vărăşti, lângă Bucureşti, unde este şi institutul de la Vidra, s-a uitat pe geam şi a văzut grădinile, frumos organizate şi îngrijite, în straturi, ca ale frâncilor din Italia. Era dovada că grădinăritul era deja organizat şi se ştie că noi nu aveam tradiţie în legumicultură. Până în zona aceasta a Buzăului au venit. La Târgovişte avem cartierul Băleni Sârbi, care este populată numai de bulgari, unde îşi vorbesc limba şi acum. Sunt localităţi de grădinari, lângă Bucureşti, Giurgiu, Teleorman”, spune cercetătorul în horticultură Costel Vânătoru.
Acesta susţine că grădinarii bulgari au fost atraşi înspre câmpiile din zona Bărăganului şi de zăcămintele uriaşe de sare, element extrem de necesar agriculturii şi vieţii. ”Au venit aici împinşi atât de aspectul aceasta religis, cât şi din cauza faptului că Bulgaria este o ţară vitregită de sare. Pentru că nu aveau zăcăminte de sare, veneau şi aduceau seminţe de legume, aduceau răsaduri, legume, şi luau în schimb sare. Buzăul, fiind o zonă bogată în sare, veneau şi aici pentru a face aceste trocuri, deci ştiau multe despre bogăţia acestei zone”, spune Vânătoru.