În noaptea de 23 decembrie 1989 a început iadul la Buzău. „Teroriştii” au semănat panică printre militari şi civili

Noaptea de 23 spre 24 decembrie a fost una de groază pentru buzoienii înspăimântaţi deja de evenimentele produse încă din seara de 22 decembrie. Zvonurile circulau cu rapiditate în rândul populaţiei iar militarii şi gărzile patriotice se pregăteau de un adevărat război. Pentru că exista riscul ca teroriştii să intre peste civili în locuinţe, oamenii erau sfătuiţi de binevoitori să blocheze intrările în blocuri şi să facă de pază cu rândul. Primul foc de armă s-a tras la Buzău în Piaţa Dacia în după amiaza zilei de 22 decembrie. Era un glonţ rătăcit, tras de la distanţă, care din fericire n-a rănit pe nimeni. Detaşamentele de militari ajunse în centrul Buzăului îndemnau deja populaţia să plece către case întrucât fanaticii USLA-şi care îi rămâneau fideli lui Nicolae Ceauşescu, aveau să se răzbune pe cei care nu mai erau fideli vechiului regim.În noaptea de 22 spre 23 se dăduseră lupte grele în zona centrală a oraşului, între revoluţionarii din Palatul Comunal şi teroriştii ascunşi în Tribunal şi în anuimte locuri cheie de pe Platoul Dacia. Armata le-a sărit în ajutor revoluţionarilor cu TAB-uri şi tancuri iar în dimineaţa zilei de 23 decembrie acoperişul Tribunalului se vedea cum fumegă din tot oraşul. Fusese incendiat pentru a se distruge anumite arhive compromiţătoare pentru nomenclaturişti.
În ziua de 23 decembrie teroriştii au fost zăriţi în zona şcolii generale din cartierul Micro 14, situat lângă unitatea militară de paraşutişti. După câteva rafale de arme automate ţintite către zonele unde martorii susţineau că au văzut cu ochii lor terorişti, blindatele uşoare ale armatei au plecat către centru.
La lăsarea serii însă a devenit clar că ţintele aşa zişilor terorişti aveau să fie unităţile militare de paraşutişti şi de transmisiuni, ştiut fiind faptul că sediul Armatei a Doua se afla la Buzău.

 

revolutie 4Lupte grele în bariera Ploieşti
Cele mai intense lupte, soldate cu decese, s-au dus în Bariera Ploieşti. Dinspre cimitirul Eroilor se trăgea intens spre unităţile militare, iar militarii au răspuns pe măsură. „S-a tras spre unitatea militară din zona podului Drăgaica chiar şi dintr-o locomotivă staţionată în Depoul CFR. În altă zi, un individ în uniformă de miliţian a tras cu pistolul în direcţia militarilor din unitate. După câteva secunde, a dispărut. Din fericire, gloanţele trase de bărbat nu au atins pe nimeni dintre cei prezenţi în curte. Un alt individ se afla pe acoperişul blocului Olimpic. Era îmbracat cu o geacă neagră. A tras în noi timp de câteva minute, apoi s-a făcut nevăzut”, povesteşte un militar buzoian care se afla în unitate în acele zile de foc. La fabrica de mase plastice Chimica, muncitorii din cadrul gărzilor patriotice instalaseră o mitralieră. Sub influenţa băuturilor alcoolice, aceştia trăgeau în toate autovehiculele ce păreau suspecte. Cei mai mulţi buzoieni au murit răpuşi de rafalele celor care au primit arme, nu puţini la număr şi majoritatea sub influenţa băuturilor alcoolice, dar şi a militarilor în termen, slab instruiţi, în locul instrucţiei ei fiind trimişi la muncile câmpului.

revolutia 3


Măcel la Palatul Comunal

 

Palatul Comunal, care găzduia Comitetul Judeţean, a fost locul unde s-au înregistrat cele mai multe decese în Revoluţia din Buzău. Un caz notoriu este cel al lui Vasile Apostol, de 53 de ani, operator chimist la Romcarbon, care pe 24 decembrie a fost împuşcat cu 18 gloanţe. Fusese omorât de un căpitan de securitate, Olteanu, convertit atunci în ofiţer de gărzi patriotice. Ucigaşul a fost condamnat la 22 de ani de închisoare. Tot în Palatul Comunal au murit Aurel Toader, de 39 de ani, ucis de un căpitan de securitate şi Nicolae Zaharia, angajat la OJT Buzău, care a fost găsit fără suflare, cu patru gloanţe în cap. Fusese omorât de un locotenent major de armată, identificat ulterior. Tot în sediul Comitetului Judeţean, Constantin Voinea, de 33 de ani, matriţer la Contactoare, a fost împuşcat în torace de căpitanul de securitate Radu Gheorghe. Acesta l-a împuşcat şi pe Anton Baltac, un tractorist de 28 de ani, care a murit după ce un glonţ i-a intrat în gât. Securistul a primit nouă ani de puşcărie.

Un episod al Revoluţiei învăluit încă în mister, a avut loc pe 24 decembrie, în zona Episcopiei. În urma unui schimb de focuri, căpitanul de armată Dorin Hagima, de 45 de ani, a fost împuşcat în cap de o patrulă a miliţiei. În acelaşi loc şi-a găsit sfârşitul, tot în urma unei rafale de mitralieră trasă de miliţieni, şi locotenentul de securitate Săndel Marin.

revolutie bz

Salvare mitraliată de soldaţi

Un caz impresionant este şi cel al asistentei de la Ambulanţa Buzău, Maria Tătăranu, în vârstă de 59 de ani. Pe 25 decembrie a fost împuşcată de militari în termen în abdomen, la intrarea în unitatea militară de transmisiuni din Bariera Ploieşti, în ambulanţa cu care mergea să ia răniţii. În această zonă, pe 25 decembrie au fost schimburi dure de foc între unitatea de transmisiuni şi o alta, din zona aerodromului. Au murit atunci maistrul militar Dumitru Alexandru, sergentul major Vasile Antemir şi geodezul Nicolae Cristea. Un alt front al Revoluţiei, cu urmări dramatice, a fost şi unitatea militară de bruiaj electronic din Crâng. Maiorul Gheorghe Iacob a fost împuşcat cu o rafală de mitralieră de către căpitanul Alexandru Sceriba, care a vrut să preia comanda unităţii. Ulterior, a fost ucis şi el. În schimbul de focuri din unitate a murit şi subofiţerul Vasile Voican.

Misterioşii terorişti

Multe din cauzele care au condus la evenimentele tragice petrecute în perioada 22 -25  decembrie plătite cu jertfa de sânge plătită de cei 47 de morţi înregistraţi oficial la Buzău, au rămas şi acum un mister.
Aşa numiţii terorişti, cei care au pus la grea încercare nervii soldaţilor şi revoluţionarilor din Buzău, sunt în mintea multora chiar şi acum după 24 de ani doar nişte năluci care au bântuit timp de 3 nopţi liniştea unui oraş ce s-a aflat sub un adevărat asediu.
Aidoma unor vampiri însetaţi de sânge, teroriştii îşi arătau colţii la lăsarea întunericului şi semănau panică printre soldaţi şi revoluţionari.

balconul palatului comunal

Turiştii străini vinovaţi de psihoza teroriştilor?

Între 20 şi 22 decembrie 1989, un autocar a poposit în parcarea de la Hotelul Tineretului din municipiul Buzau.
Fostul director al Direcţiei pentru Tineret din Buzău, jurnalistul Călin Gheţu, cel care s-a aflat în ziua de 22 decembrie în vârtejul revoluţiei, îşi aminteşte o serie de evenimente stranii legate de neobişnuita vizită a unor sportivi străini îmbrăcaţi doar în treninguri care s-au cazat în hotelul de la marginea oraşului.
„La vremea respectivă n-am dat atenţie unui amănunt important. Cu o zi sau două zile înainte de căderea lui Ceuşescu, s-a cazat la noi la hotelul tineretului un grup de străini veniţi cu autocarul. Eram obişnuiţi cu tot felul de străini, polonezi sau ruşi care făceau tranzit pe la noi, dar ăştia aveau ceva special. I-am văzut în treacăt dar tot mi s-a părut ceva ciudat. Vroiau să pară sportivi dar erau prea serioşi şi păreau bine trecuţi de 35 de ani. Am remarcat că toţi erau îmbrăcaţi în treninguri albastre, fapt cam neobişnuit până atunci pentru un grup de adulti asa cum se prezenta respectiva grupare. Din câte imi aduc aminte grupul nici nu a solicitat să li se servească masa la restaurantul din incintă” îşi aminteşte revoluţionarul Călin Gheţu.

Ciudatele lumini din miez de noapte

Pe data de 22 decembrie, la scurt timp după ce a fost cooptat în nucleul revoluţionarilor din palatul comunal, Călin Gheţu a cerut să fie repartizat în zona reprezentată de aliniamentul Bazinul Olimpic-Casa Tineretului-Sala Sporturilor şi uzina Contactoare.
Revoluţionarul spune că în noaptea de 23 decembrie în care s-au dat lupte grele la Buzău, chiar lângă hotelul în care erau cazaţi cei aproape 50 de turişti, s-au petrecut lucruri stranii.
„Cea de-a doua experienţă ciudată cu care am făcut abia mai târziu am făcut legătura s-a petrecut la bazinul Olimpic aflat lângă Hotelul Tineretului. Era în toiul nopţii şi stăteam de pază cu un grup de tineri când am văzut că se fac nişte semnale luminoase de undeva de pe Bazinul Olimpic. Era ceva în genul codului Morse. Iniţial am crezut că este vorba de o sursa luminoasa proprie Bazinului, care se aprindea şi apoi se stingea cu intermitenţe. Am trimis paznicii acolo dar luminile s-au stins şi n-au găsit pe nimeni. Ne-am jucat aşa de-a şoarecele şi pisica de câteva ori şi dacă am văzut că nu rezolvăm nimic am informat „grupul de comanda” de la Palatul Comunal. A fost trimis un echipaj inarmat spre verificare. Semnalele au încetat şi dupa plecarea militarilor au reînceput. Sigur a fost cineva acolo care era mai bine instruit decât noi” povesteşte Călin Gheţu.

„Sportivii” au şters urmele „vizitei de lucru” ?

La câteva zile după ce focurile de armă au amuţit la Buzău, toată lumea a început să se întrebe cine au fost teroriştii. Călin Gheţu mai povesteşte că după ce lucrurile s-au mai liniştit, şi-a adus aminte de vizitatorii neobişnuiţi de la hotel.
„După ce ne-am confruntat 3 zile şi 3 nopti cu teroriştii, reali sau închipuiţi, am vrut să identificam concret pe cei care au tras împotriva noastră.  Referitor la „sportivii” cazaţi la Hotelul Tineretului, nu ştiu exact când au plecat, poate înainte sau dupa data de 25,  dar cert este că am fost şocat când am aflat că listele de evidenţă cu aceşti turişti dispărusera misterios din evidenta Recepţiei. Am înţeles de la angajaţi că a venit cineva care s-a recomandat ca fiind de la miliţie, de la securitate, de la Armată sau de la Parchet şi le-a luat. M-am luptat câţiva ani să aflu de la autorităţi cine au fost acei oameni dar nu am primit vreun răspuns nici în ziua de astăzi ” mai spune jurnalistul Călin Gheţu.

47 buzoieni au murit în Revoluţia Română din 1989

25 dintre aceştia au murit pe raza judeţului Buzău iar ceilalţi 22, în Bucureşti, Braşov, Hunedoara, Târgovişte şi Timişoara. Iată lista martirilor buzoieni din Revoluţia Română: Dumitru Alexandru, Pavel Androne, Vasile Antemir, Costică Apostoiu, Vasile Apostol, Valerică Bălan, Anton Baltac, Stroe Bobeş, Petru Bogdan, Diogene Burlacu, Traian Buzea, Petre Caraliu, Romeo Ciocârlan, Florica Ciortan, Alexandru Ciulin, Ion Constantin, Nicolae Cristea, Florin Cristian, Costel Dan, Costel Dascălu, Titi Dumitrache, Daniela Fercu, Iulian Florin, Dorin Hagima, Gheorghe Iacob, Traian Ilieş, Maricel Luiuz, Dorel Mănăilă, Săndel Marin, Alexandru Marinescu, Ştefan Mocanu, Mircea Munteanu, Ion Pălădoiu, Cătălin Patulea, Laurenţiu Purcherea, Viorel Samoilă, Costel Stan, Maria Tătăranu, Nicolae Tisăianu, Aurel Toader, Iulian Toader, Gheorghe Tudor, Stănică Vâlculescu, Constantin Vlad, Vasile Voican, Constantin Voinea şi Nicolae Zaharia.

tineri revolutionari iesti in strada 22 decembrie

 

Fii Reporter
DISTRIBUIȚI